Aș fi putut să las postarea goală, ca să înțelegeți cel mai bine ce vreau să zic. Și așa e o dovadă clară că-s un pic sărită faptul că m-am infiltrat în titlu la persoana a treia.
Mă rog, ideea e că țin așa mult la blogul ăsta, dar totul e de fond, că forma lasă de dorit. Am o temă după care nu mă dau în vânt absolut deloc, dar mi-e frică să o schimb pentru că nu știu să o editez. Deloc. Și-am încercat eu de câteva ori câte ceva și-am lăsat-o baltă de fiecare dată pentru că stricam ceva și dispărea altceva. Nu-mi cereți detalii că nu știu să explic, dar dispăreau chestii și butoane. Și când e vorba de butoane mie mi-e frică.
N-am nici favicon, dar asta-i din alt film. Vreo 3 persoane mi-au promis și niciuna nu mi-a făcut pe motiv că nu le inspir nimic or something. :))
Am încercat să-mi pun un blogroll clasic acum vreo două luni. N-am reușit, cred că e evident.
Dacă cei de la Cloudberries nu-mi instalează și mie o temă de wordpress (no, numa’ să nu-mi scoateți ochii că n-am ales una, că nu-s inspirată la ora asta și mi-e și teamă că pun degetul pe ceva ce merge ca nuca-n perete!), am toate șansele să ajung în 2087 o babă de 100 de ani care scrie pe un blog din vremuri de mult apuse.
Așa că pretty please:
